Vacanta si weekend

Vacanta si weekend sunt cuvintele mele preferate!

Despre ultima parte a vacantei noastre nu am apucat sa scriu, dar va zic acum pe scurt: am fost in doua locuri dragi mie din copilarie. La Brasov si Sita Buzaului. Nu mai tin minte de la ce varsta am inceput sa bifez in fiecare an vacanta la Sita, pe la 10 ani cred si muuulte multe amintiri frumoase am de acolo! De aceea imi doream foarte mult sa ajung  cu V si Mariuca, mai ales ca eu nu am mai reusit sa merg de vreo opt ani . Tare bine ne-am simtit chiar daca nu am stat decat cateva ore, dar pentru mine a contat mult. Sper sa nu mai treaca atatia ani pana mai facem o vizita macar. Restul zilelor din concediu le-am petrecut la Brasov linistit si lenes, rontaind zilnic covrigi cu seminte, nuci, miere sau ciocolata dupa gust :P Desi dam o fuga macar o data pe an in orasul de la poalele Tampei :))) eu nu ma satur! Ca si Sibiul, dar din pacate acolo ajungem asa rar...

Si pentru ca am ramas inca cu gustul dulceag al calatoriilor , la propunerea familei Rosu am facut o iesire in padurea Comana, cu o oprire la manastirea Comana. A fost taaare dragut si oricum mai racoritor decat daca am fi ramas in Bucuresti.  Atat de aproape de Bucuresti, si mai ca imi este rusine ca nu am fost pana acum, pentru ca este o iesire perfecta de o zi de weekend: natura, putina istorie, relaxare, racoare, mancarica de acasa sau am inteles ca se poate manca si pe acolo...deci chiar vreau sa mai repetam experienta. Daca mai cunoasteti astfel de locatii aproape de Bucuresti, pliiiz share :D 

De dor sau ca sa nu uit...

Mariuca mea nu mai este bebe...nu mai este toddler....este fetita! Este o fetita minunata pentru mine, pentru noi, parintii ei care o adoram, dar cand dau peste poze de cand era miiica miiica, imi vine sa o pap toata:

2 saptamani

aproape un an

in jur de un an

1 an si 3luni

1 an si 4luni

1 an si 8luni

Si in alt registru fata de titlul postarii, vreau sa imi exprim indignarea fata de mostenirea unor obiceiuri proaste in comportamentul acestui popor! Indraznesc sa generalizez pentru ca am observat ca  multi oameni simt  o placere parca sau o datorie sa tachineze copii pe care nu ii cunosc, sau mai rau, pe cei care cunosc- in categoria asta din pacate intra si unele neamuri. Observam si inainte  aceste manifestari, dar acum ca ne implica direct, ma scot din sarite :D Sa va explic nemultumirea mea : ma enerveaza toate persoanele care cred ca socializeaza/interactioneaza cu copii amenintandu-i in gluma  cum ca " iti iau eu bicicleta si plec cu ea, da-mi mie papusa sa i-o duc fetitei mele, da-mi mie aia sau cealaltata!'  si altele de genu care nu imi vin acum in minte! Ma streseaza  pe mine ca adult ca nu inteleg rostul, nu stiu care-i scopul acestor  faze, de ce cred ei ca un copil ar reactiona  bine la asa ceva! Pe Mariuca nu reuseste decat sa o supere, se sperie ca oamenii vor sa ii ia lucrurile pentru ca nu intelege gluma proasta, si o instiga sa strige " e al meu! e al meu!" si ceilalti rad ca prostii in timp ce eu raman cu ea sa duc lucruri de lamurire ca nimeni nu ii ia bicicleta!  In ultima vreme fazele astea ma enerveaza rau rau....si cu greu ma abtin sa nu le zic sa isi vada de ale lor, mai delicat este atunci cand este vorba de rude, care s-ar supara si gandesc ca oricum sunt eu exagerata :D 

Deci, sa imi explice cineva  scopul al acestor abordari? poate nu ma prind eu! Sau sa le zica cineva oamenilor de acest gen: sunt si alte cai de a va apropia de un copil fara a-l enerva! 

Copiii nostri vor deveni adulti respectuosi numai daca si noi ii tratam  corect si cu respect de mici! 

Din filme

" poti face  tot ce este necesar,

apoi faci ce este posibil,

si poti ajunge sa faci imposibilul..."

Este dintr-un film  si mi-a placut mult, asa ca am vrut sa retin dar ar fi bine sa pun si in aplicare :)

Ne-am intors de la mare

Ne-am racorit in mare, ne-am jucat cu nisip si prin apa...de plimbat nu prea ne-am plimbat ca nu am avut dispozitie si nici puncte de atractie pentru noi nu am considerat ca sunt, asa ca ne-am limitat la cateva plaji si vizite in familie. Apa marii a fost pe placul nostru: calda si curata! Dar pe nisip...acceasi mizerie ca in fiecare an :( Of, of, of...cand o sa se joace si Maria in nisip fara sa dea de resturi de tigara, traditionalele coji de seminte, capace de toate felurile, paie, resturi de mancare?!

Dar una peste alta, a fost dragut! Ne-am simtit bine la bunici, ne-am balacit si am mai prins puuutina culoare , ca am stat cam ascunsi de soare :D  

Cateva poze aici

ps intre timp reusit sa termin  de citit o carte care v-o recomand cu mare incredere, desi ati crede la prima vedere ca este destinata numai amatorilor de tenis ( eu de exemplu nu am vreo mare pasiune in domeniu ). Este vorba de autobiografia lui Andre Agassi. Nu m-am asteptat sa imi placa atat de mult, dar acum vreau sa o cumpar sa avem in biblioteca familiei, pentru ca mi se pare o carte care te inspira si o poveste motivanta!

Debut de august

Momente frumoase

1. weekendul trecut: am fost pe plaja, am facut baie in mare pentru prima data anul acesta si apa a fost curata si calduta, tocmai buna de balacit in voie
2. timpul cu familia mea : Mariuca s-a bucurat de bunicii de la Constanta, de nisip, de apa, de balaceala, de ponei :P
3.  vacanta : de maine incepe concediul- pe care mi-l doresc luuuuung, frumos si odihnitor

Momente haioase

1. cand Mariuca catre stra-bunica de Constanta " tu nu ai voie sa mergi la plaja, esti mult batrana!"
2. atunci cand Mariuca a intrebat un baietel care se balacea in mare, ea in bratele mele, curajoasa ca era deasupra  valurilor : " baietelul?!te-ai speriat? a venit valul peste capul tau!"
3. dimineata o intreb pe Mariuca  ce vrea sa ii aduc cand ma intorc de la serviciu; raspuns " O CAMILA!" ...okei..fie...cine stie, poate uita! dar nu a uitat: m-a intrebat la telefon daca am gasit camila, a povestit bunicii toata ziua cum ca mami ii aduce o camila, si primul lucru care m-a intrebat cand s-a trezit din somnul de amiaza care a fost?! ...corect! " mami mi-ai adus camila?" :)) si eu m-am infatisat triumfatoare in fata ei cu o camila deee....de jucarie de plastic 5cm :D nu exagerez :)) am intrebat in toate magazinele din calea mea , de la munca-acasa, daca au un plush ceva...si reactiile au fost de la rasete, mirare si ironii- cum adica camila?! pai uite asa! copilul mea vrea o camila jucarie. intr-un final minunea s-a produs: la ultima librarie din drum, dupa ce vanzatoare era convinsa ca nici la ea nu am sorti de izbanda, a dat totusi de un set 3 de animalute : un hipo, o antilopa siiii tatataaam - o camila! ole! una mica mica, dar era camila :)) si in final zambetul si incantarea Mariucai au fost mari!

Momente neplacute

1. reprizele de voma si temperatura mare ale Mariucai, dar acum starea ei se imbunatateste
2. atitudinea dnei doctor de la camera de garda de la spitalul unde am fost cu ea. intr-un fel aceeasi atitudine sictirita, superioara, de nervozitate si lipsa de rabdare sau empatie care am vazut-o la majoritatea doctorilor din spitalele de la stat. imi pare rau sa o spun, dar sunt satula satula de felul in care ne trateaza pe noi parintii mai alea doamnele doctor....se rastesc la noi, ne repezesc, ca si cum noi suntem inamicii numarul 1 al copilului. recunosc ca eu am ramas cu traume de la nastere din cauza dnei doctor neonatolog de la spitalul Minicipal. Ieri , doctora se rastea la noi doi, sa intru numai eu cu copilul in cabinet ca tatii nu sunt buni de nimic, si asta in fata lui V, care oricine l-a vazut cu Mariuca stie cat de bine are grija de ea...ca mama e mama. Bine, dar eu de-abia picasem de la munca, si habar nu aveam toate amanuntele starii copilului pe parcursul zilei. In fine, am trecut si de asta, dar sunt atat de necajita si afectata de genul asta de comportament...ca in ciuda faptului ca au studiat, salveaza vieti, sunt platiti prost, au multe cazuri, bla bla, nu sunt indreptatiti cu NIMIC sa se comporte asa fata de pacienti ...